vineri, martie 28, 2014

Si ploua! O ploaie enervanta!

Si ploua. O ploaie enervanta pentru ca e rece si pentru ca iti intra sub piele ca o lipitoare. Asta n'ar fi nimic, dar mai sunt si baltile acelea pe care orice'ai face nu le poti evita si in care am intrat cu toata hotararea. Asa, ca sa fiu sigur ca se simte ploaia bine si la mine'n papuci.

La gandul ca trebuie sa traversez iar pasarela pe o asemenea vreme, am hotarat (inteleapt ca de obicei) sa sacrific 50 de lei si sa iau un taxi. In statia de taxiuri, nu m'am putut abtine sa nu ma opresc la toneta cu brizbizuri din pasaj, de unde mi'am cumparat.. "o bratara". Nu ca mi'ar trebui asa ceva, ci ca sa stiu cum ma simt, dar deh! Asa e intre baieti...Ia una ceva si dupa ele potopul (clipoceala cu subinteles pentru Rex, care stie ea ce stie...).


Odata ajunsa acasa si schimbata rapid intr'un trening calduros, trag cu ochiul la bratara sa vad cum arata si la fel de curioas cercetez lista de "instructiuni". Pe bratara mea se imbina frumos trei dungi: doua de albastru intens si una, la mijloc, ceva mai deschis. Patratelul de hartie ma anunta cu convingere ca's "vesel" si "indragostit".

Ma uit la picioarele mele care inca nu s'au uscat. Ma gandesc la saptamana ce urmeaza si care va fi, mai mult ca sigur, o versiune la scara redusa a apocalipsei. Incerc sa'mi aduc aminte cam in ce secol am avut certitudinea ca m'as fi indragostit. Ma uit la bratar, care'mi zambeste nevinovat de sub dungile aceleiasi culori, la care pare sa se adauge si albastrul-violet (sau ce nuanta o mai fi!) de la "despair".

Fericit de ce? Pentru ca exist intr'o lume in care ploaia nu inseamna intotdeauna potop. Indragostit de cine? De mine insumi, in lipsa de ceva mai bun. Si cu disperarea? Cum ramane cu disperarea? Zambesc si'mi spun ca bratara e si ea indreptatita sa mai greseasca. "Even the mood rings can become moody in a moody day!".

Amin!

Niciun comentariu: