Câteva mii de bicicliști au pedalat în grup în acest weekend pe
marile bulevarde din București, în semn de protest față de modul în care
autoritățile locale gestionează capitala. Oamenii sunt nemulțumiți că
nu au piste pentru biciclete și dau ca exemple alte orașe din țară unde
pasionații de mersul pe două roți primesc mai multă atenție din partea
primarilor.
Mesajul principal pe care protestatarii au
vrut să i-l transmită primarului Sorin Oprescu a fost acela că ei doresc
un oraș pentru oameni, nu unul pentru mașini, și au adus afișe cu
mesajele „Nu parcați pe trotuare”, „Pe prima bandă în stradă, bus-uri,
bicle să se vadă”, „Trotuare pentru pietoni”, „Prima bandă pentru
biciclete și transport în comun”, „Străzi cu sens unic”.
Mirela
Șerban are 48 de ani și spune că este foarte nemulțumită de felul în
care este gândit orașul: "Nu merg foarte mult pe bicicletă pentru că
mi-e teamă: de câini, de mașini. Dacă mergi pe trotuar lovești pietonii,
trebuie să fii foarte atent".
Pe unele benzi sunt plantați
copaci, iar altele sunt trasate chiar prin fața magazinelor: „Sunt benzi
care sunt foarte prost trasate, adică nu sunt bine puse acolo unde
sunt. Ieși din magazin, te ia cu bicicleta pe ghidon. Mie mi se părea
normal să pună banda pe marginea dinspre șosea. Dar sunt puse fără cap:
trebuie să le mai traseze o dată, să mai cheltuiască niște bani.
Mașinile sunt parcate prost pe marginea drumului. La noi nu se respectă
nimic”.
„Și orașul e plin de praf, rigolele sunt necurățate. Eu
cred că într-o țară europeană, civilizată, cu voluntari am putea face un
oraș frumos. Din tot grupul ăsta de oameni (bicicliștii veniți la
protest – n.r.), poate jumătate vor să facă ceva”, povestește ea.
Din
cauza prafului nu poate să folosească mereu bicicleta pentru a ajunge
la muncă: „Din Colentina până în Dorobanți ajung la birou plină de praf.
Am întâlniri și nu pot să ajung prăfuită. Dar îmi doresc să merg din ce
în ce mai mult”.
„În Ungaria se merge pe bicicletă de 100 de ori mai mult decât la noi”
Speră
ca pe termen lung mersul pe bicicletă să devină tot mai popular: „Mai
scăpăm de tot fumul ăsta de eșapament, ca să avem un oraș în care putem
să ne creștem copiii, nepoții”.
Mirela arată că, în ceea ce-i
privește pe șoferi, principala problemă este că nu sunt atenți:
„Problema e mai mult de neatenție și de nepăsare, nu de civilizație.
Oamenii nu sunt atenți, nu se uită în oglinzi. Vorbim la telefon în
trafic sau facem orice altceva decât să conducem și să fim atenți la cei
din jurul nostru”.
Consideră că, dintre orașele din România,
Sibiul cel mai prietenos cu bicicliștii: „M-am plimbat cu bicicleta în
jurul Sibiului. Sibiul e mult mai curat. Și șoferii au grijă de tine,
sunt mult mai civilizați”. În Sibiu, autoritățile locale au început să
amenajaze piste pentru bicicliști pe carosabil în anul 2007. Acum, lungimea totală a traseelor pentru bicicliști este de aproximativ 80 de kilometri.
„Dacă
Sorin Oprescu dorește să facă ceva frumos din oraș, cu oamenii aceștia
se poate. Problema e că nu se vrea. Nu pot să fac eu, trebuie să vină de
la el. Printr-o conlucrare între cetățeni și primărie sunt sigură că
orașul ăsta ar fi nu de 10 ori, de 100 de ori mai frumos”, crede ea.
Mirela
spune că ar trebui preluat modelul orașelor occidentale și că
schimbarea nu este atât de dificil de pus în practică: „Nu inventăm noi
roata. Trebuie studii, să se informeze în Olanda. Te duci și te
informezi de la profesioniști: „Voi de ce probleme v-ați lovit?”. Cereți
ajutorul cuivă, că d-aia suntem în UE. Nu se vrea, asta e părerea mea.
Exemple avem de unde lua, inclusiv din Ungaria. În Ungaria se merge pe
bicicletă de 100 de ori mai mult decât la noi”.
La spital din cauza unui canal îngropat în asfalt
Gabriel
are 25 de ani și locuiește în sectorul 5 din București. Vara trecută a
căzut de pe bicicletă și a ajuns la spital: „Am avut un accident din
cauza drumurilor „foarte bune” din România”. Un șofer a forțat și a
pornit pe lumina galbenă a semaforului. I-a tăiat calea, tânărul s-a
ferit, a frânat și a ajuns cu bicicleta într-o gură de canal: „Pe Unirii
sunt destul de îngropate în asfalt și nu le vezi. Am avut și viteză,
n-am văzut canalul și am căzut. Mergeam pe un drum despre care știam că e
cât de cât OK, dar uite că nu-i așa și sunt niște surprize pe drum pe
care nu le vezi, și în mijlocul drumului, și pe trotuar”.
A avut
clavicula fracturată, a stat două-trei zile în spital și încă o lună
acasă: „N-a fost prea frumos. Totuși, am continuat să merg cu
bicicleta”.
“Ar trebui să facă infrastructura cum e și în afară:
fără borduri înalte; benzile le-au trasat așa, de gura lumii, că așa
trebuie în Europa”, apreciază Gabriel, nemulțumit că benzile pentru biciclete
sunt adesea ocupate de mașini. „Să facă piste pe șosea cum erau și în
Anglia: să ai spațiul tău unde poți să mergi pe stradă. În Anglia nimeni
nu parchează pe pistă, nu-ți blochează nimeni drumul, nu trebuie să-ți
pună piloni ca la noi. Dacă s-ar face în tot orașul piste de biciclete,
atunci lumea s-ar obișnui cu ideea”, continuă el.
A avut probleme
și din cauza câinilor: când se plimba prin cartierul în care locuiește a
fost fugărit de o haită întreagă: „Mă plimbam prin zona Palatului
Parlamentului și ies eu după colț cu haita de vreo 20 de câini după
mine: toată lumea care aștepta autobuzul în stație s-a dispersat”.
Tânărul
apreciază că zonele din București cele mai prietenoase cu bicicliștii
sunt bulevardul Kiseleff și alte bulevarde mari din zona Piața Victoriei
– Aviatorilor – Romexpo, Parcul Herăstrău și Parcul IOR: „Dar IOR e
aglomerat și nu prea e loc. Dar când nu e aglomerat e OK, sunt trasate
benzile OK, poți să te plimbi”.
“Un taximetrist era să dea peste mine”
“Eu nu
merg prea mult cu bicicleta prin oraș pentru că sunt foarte multe
mașini”, spune și Georgiana Gherghina, de 29 de ani. Stă în cartierul
Berceni, iar uneori merge la serviciu pe bicicletă, până în Aviatorilor:
„Nu foarte des, tocmai din cauză că traficul e cum e”.
Cele mai mari nemulțumiri ale sale sunt că în București nu există piste pentru bicicliști,
iar șoferii nu îi respectă în trafic: „Acum două săptămâni, un
taximetrist era să dea peste mine voit. Am văzut cum a tras de volan
dreapta și dacă nu îl evitam eu, el nu avea de gând. Nu suntem
respectați în trafic. Cred că au concepții învechite și nu sunt
obișnuiți să circule oamenii cu bicicletele”.
Tânăra spune că
primăria ar trebui să facă piste precum cele de pe Berzei-Buzești: „Dacă
am avea așa în tot Bucureștiul, cred că am fi cei mai mulțumiți”.
Dar
până să se rezolve toate problemele capitalei se gândește să se mute în
alt oraș: „Am fost în Cluj și mi s-a părut mult mai OK. Au străzile
altfel, au o stradă numai pentru trafic pentru persoane și pe acolo poți
să circuli și cu bicicleta. Eu vreau să mă mut în Cluj. Și-mi iau și
bicicleta cu mine”.
„Am făcut azi 17 kilometri, din care doar doi kilometri pe pistă”
Cristian
Boca este deranjat de lipsa infrastructurii pentru bicicliști: „Am
făcut azi 17 kilometri, din care doar doi kilometri pe pistă. Restul, pe
unde am putut: pe șosea, pe trotuar, prin lucrări de șantier. Cred că
ăsta e un barometru bun. Am venit din Pantelimon și doar în centru sunt
niște dungi, adică niște benzi, dar și acolo se parchează mașini,
trebuie să ieși pe șosea, oarecum te expui”.
„În București sunt
foarte multe șosele care se reabilitează, trotuare care se refac, se
schimbă tot, dar nu am văzut pe nimeni să ia în calcul și o soluție
pentru bicicliști. Având în vedere că se modernizează străzile, de ce nu
fac piste pe bulevardele mai mari? Pe bulevardele mari care se
reconstruiesc să fie jumătate de metru pentru bicicliști. Cred că e
suficient, cred că asta ar fi soluția. Pentru că, momentan, acele dungi
sunt doar în parcuri și în centru”, arată tânărul de 29 de ani.
„Și
șoferii trebuie să ne vadă, și noi trebuie să fim mai atenți: și
bicicliștii au vina lor uneori. Soluția asta ar fi: spațiu dedicat acolo
unde se poate, iar unde nu se poate va trebui să mergem pe troturar, cu
ceilalți, responsabil și fără viteză. La fel și în parcuri”, continuă
el.
Cristian propune ca în București să fie înființate mai multe
centre de unde să poată fi închiriate biciclete de către cei care
plătesc un abonament lunar. El a văzut că modelul era aplicat cu succes
în Paris, unde astfel de centre erau amplasate la gurile de metrou:
„Lași mașina la gura de metrou și iei bicicleta și pe plimbi unde ai
treabă. Lumea n-ar mai veni cu mașina până în centru. Iei bicicleta de
oriunde, dai cu cardul – toată chestia e automatizată – și o lași la un
alt centru. Ideea e să fii mobil”.
“Oraşele au fost gândite
pentru oameni. De mii de ani încoace, în oraşe locuiesc oamenii. A
încerca să satisfaci nevoia de maşini în detrimentul oamenilor este cu
mult sub o simplă abordare superficială. Este o abordare de-a dreptul
nocivă. Chiar rău-intenţionată. Atunci când oraşele sunt dezvoltate
pentru maşini, rezultatele pe termen scurt sunt doar atât: pe termen
scurt şi nesustenabile. Cele pe termen lung sunt dezastruoase, iar
oamenii devin invizibili, atât pentru ceilalţi, cât şi pentru ei",
Comunitatea Bicicliștilor din București
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu