Pe fondul zilelor pierdute prin trecut se mai zareste doar o unda de neimpacare si regret, in rest, totul s-a colorat in alb si negru. Nu pot spune ca radiez de fericire , dar sunt impacat cu tot ceea ce s-a petrecut si se petrece,chiar daca nu am linga mine pe acei care ma doresc cu adevarat.Sunt constient ca tot ceea ce s-a intimplat si se intimpla,se datoreaza numai si numai greselilor mele.Pentru viata traita pana in prezent,multumesc si voi multumii,Bunului Dumnezeu,pana la capatul zilelor mele.Nimic nu este mai frumos si pur decat viata omului!!,Eu,nu am stiut acest lucru,ca daca as fi stiut,as fi trait ''sanatos''.
Pana la o data anume,tot si toate se petrec,chipurile ''asa trebuie sa se petreaca'',dar de fapt nu acesta este adevarul,dar,hai sa presupunem ca acesta ar fi!Cursul vietii incepe odata cu nasterea,iar acest inceput daca l-am fi privit asa cum ar fi trebuit,l-am fi numit-''Un mister neelucidat''.
Apoi urmeaza,copilaria,adolescenta,prima tinerete,urmata imediat de a doua-tinerete..incet-incet ajungem la varsta experientei(40 de ani),iar de aci,lucrurile ar trebui sa se schimbeee....zic eu!!Nu vreau sa par prea istet din fire,de asta trebuie sa reamintesc ca,ceea ce sunt azi,nu se datoreaza istetimii sau inteligentei mele,ci efectiv de-a lungul timpului ceva s-a ptrecut in inima mea,si astfel am ajuns sa nu mai vreau sa traiesc ceea ce am trait odata,iar odata cu aceasta alegere,s-a nascut in mine o placere mult prea deosebita pentru unul ca mine,citirea zilnica a Vechiului Testament,si uite asa,treptat am inceput sa scotocesc in arhivele timpului trecut.Ase ca: 'Drumul pe care am ales sa merg, pe acel drum am fost condus!''...Sa vezi si sa nu crezi...In acel trecut uitat prin timp,eu-cel care scrie,nu as fi rezistat mai mult de o jumatate de ora sa fiu singur intr-un loc,iar acum,efectiv nu as mai iesi dintre carti si conferintele pe care le ascult in fiecare clipa libera..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu