Mintea aromânului cea de pe urmă
"Cum adică să mă condamni?
Hotărârile pe pe care le voi lua vor fi cu familia mea. Eu vreau să stau
într-un loc liniștit. Nu vreau ca nevasta mea și mama mea să plângă...
Eu vreau să-mi pun familia la adăpost. Familia mea vreau să fie într-un
loc sigur. România nu este un loc sigur. Mi-e jenă să revin în țară,
mi-e rușine...” Asta declara Gigi (pardon, Gheorghe) Becali, în
februarie 2013, la câteva zile după ce, în Dubai fiind, a aflat că fusese
condamnat la trei ani cu suspendare în dosarul în care era acuzat de
lipsire de libertate. Dacă ar fi știut atunci că perioada petrecută în
detenție va fi ”cea mai folositoare” și că, în spatele gratiilor, va
găsi mântuirea, care este cea mai importantă pentru el, ar mai fi spus
așa ceva? Nu ar mai fi spus.
2 comentarii:
...asta parcă le bate pe toate!Apropo de mântuirea lui Gigi...tot circ mediatic se numește.Iese el de la pârnaie,la fel de bogat precum a intrat sau poate...mai bogat,ei și?Parcă aș vrea și eu confortul lui de acolo,mai scriu vreo carte ca oricum mai multă școală ca Gigel am și iaca,2 ani trec repede,apoi ce...Palatul ala e de lepadat?...și toate bogațiile lui și ale altora ca el?
cand prostia ( omului ..infumurat ) se ridica religios la ...cer, sa te feresti, nu stii cand pica...asteroizi ! chiar ca i meritam ...
Trimiteți un comentariu