Doi frati

Doi frati care traiau în gospodarii alaturate, au avut un conflict. Totul a început cu o mica neîntelegere si a luat amploare, pâna când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de saptamâni de liniste. Într-o dimineata, cineva a batut la usa fratelui mai mare. Când a deschis usa, a vazut un barbat cu unelte de tâmplarie.
“Caut de lucru pentru câteva zile, a zis strainul. Poate aveti nevoie de mici reparatii aici, în gospodarie. Eu v-as putea ajuta”.
“Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealalta a râului, locuieste vecinul meu. Ma rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau sa construiesc un gard de doi metri înaltime, pentru ca nu vreau sa-l mai vad. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar as vrea ca pâna ma întorc diseara, daca se poate, sa fie gata”. Tâmplarul a muncit mult, masurând, taind, batând cuie. Aproape de asfintit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a facut ochii mari si a ramas cu gura cascata.
Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele doua gospodarii peste râu.
Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui si, coplesit de ceea ce vedea, si-a îmbratisat fratele mai mare si i-a spus:
“Esti un om deosebit, sa te gândesti tu sa construiesti un pod asa de frumos, dupa tot ce ti-am spus si ti-am facut!
Iarta-ma, frate!”
Si s-au iertat.

Tâmplarul, vazându-si treaba terminata, începu sa-si adune uneltele, ca sa plece într- ale sale.
“Asteapta, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata”.
“Mi-ar placea sa mai ramân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit.”
 
 Sursa http://filedelumina.ro/2012/12/11/tamplarul/#i...