sâmbătă, martie 01, 2014

Cum pot creste suflete frumoase?

Am intrat ieri intr-o scoala. Scoala de stat, fireste! Holurile miros exact ca acum 30 de ani...de pe vremea mea! Lucrarile copiilor erau expuse la fel: mai sus de nivelul ochilor lor, incadrate dreptunghiular si aliniate uniform. Aceleasi glastre cu flori, aceleasi colaje, aceeasi catedra ! Cateva citate celebre despre perseverenta, la intrare. In clase, bancile sunt inca bej, scrijelite si brazdate de istorii vechi. In toalete, aceleasi injuraturi indraznete zgariate brav pe usa. Alergatul pe holuri este inca jocul preferat. Scara profesorului este inca separata de a copiilor. Si arata, bineinteles... altfel.

Nu m-a intrebat nimeni ce caut acolo, nu m-a salutat nimeni. Mi s-a parut ca nici nu as exista. Fiecare parea ca-si face treaba independent de celalat. Fiecare profesor sau elev se misca si functiona pe propria frecventa. Una care aparent nu ma putea detecta pe mine.
Nu stiu cum un mediu atat de impersonal poate creste suflete frumoase. Nu stiu cum poti dezvolta imaginatia intr-un spatiu ocupat de atatea stereotipuri. Nu stiu cum parintii nu au o strangere de inima in fiecare zi, la despartirea de copii.

O scoala nu poate fi o institutie, asa cum sunt Tribunalele, Primariile sau Politia. O scoala trebuie sa fie o comunitate. La intrare trebuie sa te invaluie energia unica si sufletul oamenilor care lucreaza acolo. Sa te izbeasca idei, forme si culori.

Sunt sigur ca in scoala pe care am vazut-o astazi sunt multi dascali exceptionali. Numai ca locul ii face anonimi. Pacat de acei copii.
Din blogosfera romaneasca va doresc s-aveti o primavara plin a de speranta! Pana la urma primavara e anotimpul renasteri si al reinoiri!

Niciun comentariu: