De ce lumina orașelor distruge lumina stelelor

În cazul observațiilor astronomice, lumina nu ne ajută să vedem mai bine, ba din contră. De pe site-ul Observatorului Astronomic înțelegem și motivul pentru care cerul din marile orașe este foarte sărac: moleculele de gaz din atmosferă împrăștie lumina în toate direcțiile, creând o „strălucire” a cerului care din negru devine gri. Deoarece Calea Lactee, nebuloasele și galaxiile sunt gri, atunci când cerul este tot gri, ele nu se mai văd. De asemenea, când cerul nopții devine luminos, stelele slabe ca strălucire (care sunt cele mai numeroase) nu se mai văd. 

„Cu cât avem mai mult praf și noxe, cu atât difuzarea luminii în atmosferă este mai mare. Cerul devine portocaliu, galben, nu se mai disting stelele”, spune Radu Gherase, membru al Astroclubului.


Poluarea luminoasă este provocată de iluminatul stradal Poluarea luminoasă este provocată de iluminatul stradal necorespunzător. Membrii Astroclubului București au calculat că, în capitală, din cauza modului în care sunt montate becurile pe stâlpii de iluminat stradal, 30% din lumina emisă de becuri se pierde. Astfel, un stâlp de iluminat cu un bec de 100W ce emite lumină galbenă trimite doar 70W spre sol, iar restul spre cer. 

Adrian Șonka și Astroclubul București propun câteva soluții la îndemână pentru a diminua poluarea luminoasă:

-prelungirea în jos a tăbliei care acoperă becul în cazul în care există tăblie sau montarea uneia în cazul în care nu este

-montarea becurilor cu senzor care se aprin când este nevoie

-montarea unor lămpi stradale care trimit lumina numai în jos

Factura la lumină ar fi mai mică. În prezent, multe lămpi stradale au becuri galbene și au un design învechit: au formă de glob sau de con și nu sunt acoperite, ceea ce face ca risipa de lumină să fie și mai mare, chiar și de 75%, arată Zoltan. Reprezentanți ai clubului au calculat că, în capitală, risipa reprezintă în jur de 5 milioane de Kwh/an, în valoare de 250.000 dolari pe an (este vorba despre costul iluminatului public emis în sus, spre cer, adică 30% din lumină). 

Membrii Astroclubului arată că, de fapt, iluminatul public trebuie să aibă un singur scop: acela de a ilumina străzile, trotuarele sau aleile, nu cerul.

În ultimii ani, în București a crescut numărul lămpilor stradale cu un design corect, care trimit în jos toată lumina pe care o produc. De pildă, pe Bulevardul Lascăr Catargiu au fost montate lămpi cu LED-uri cu lumină alb-albăstruie. „E mai multă lumină la sol și mai puțină în sus”, spune Șonka.

Însă în unele cazuri, nici acestea nu au fost montate corect, ci au fost așezate înclinat deasupra străzilor, trimițând o parte din lumină pe orizontală și în sus. „Ideal ar fi să nu se ducă lumina în sus pentru că asfaltul nu reflectă lumina. Să se ducă înspre sol, atâta tot”, continuă astronomul.

Membrii Astroclubului cred că în România este nevoie de o legislație care să reglementeze domeniul iluminatului și care să ia în discuție problema poluării luminoase și a iluminatului parazit care îi poate deranja pe unii locuitori. „La noi nu există niciun fel de legislație. Dacă un vecin vine și își montează pe terenul lui proprietate privată un far, nimeni nu îi poate face nimic”, spune Gherase.