Şarmul este abilitatea de a-i insulta pe oameni fără să-i jigneşti; platitudinea este contrariul.
Problema e : ce te faci cu cei care sunt jigniţi din fire ? Cred că ştiu. Ai putea exersa platitudinea pe ei. O baie de platitudine nu strică nimănui, fie şi doar pentru a-ţi autoexemplifica diferenţa. Numai că... nu-i frumos, nu-i aşa ? Nu-i frumos să te foloseşti de oameni, asta îi supără şi...
Tocmai oamenii care se folosesc de alţii sunt cei care se supără cel mai tare când cineva se foloseşte de ei.
Poate ar trebui să dezbatem asta, amici de Netlog. Sau poate mai bine să nu, pentru că, probabil, am observat cu toţii că
În majoritatea dezbaterilor oamenii par să încerce să se convingă unul pe altul, însă nu pot spera să obţină decât nişte argumente noi pentru a se convinge pe ei înşişi.
Sunt în încurcătură! Pe moment, sunt un om care nu ştie ce să se facă cu oamenii...
Aşa încât mai bine m-aş întoarce la "Patul lui Procust", cartea de aforisme a lui Nassim Nicholas Taleb.Mă întorc şi bine fac pentru că mai găsesc un aforism, unul cu a cărui ironie pare potrivit să începi o altă săptămână :
Mă întreb dacă un duşman de moarte ar fi gelos să descopere că urăsc pe altcineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu